”Am avut o copilarie destul de atipică și am amintiri la vârsta de 5 – 6 ani când încercam să îmi tai venele sub masa din bucătărie. Și pentru că nu reușeam să o fac, mă simțeam lașă. Mă autopedepseam. Eram și mai supărată și nervoasă pe mine că nu am curajul și tăria să fac lucrul ăsta. Încă de pe atunci simțeam că nu îmi găsesc locul. Am învățat de atunci să fac față situațiilor solicitante, așa că ce a urmat în viața mea m-a găsit cumva pregatită.
Am fost mereu curajoasă, dar chiar și așa, mulți ani am trăit în negare. Era mai ușor să ascund sau să zic că va trece. Credeam că tot ce se petrece e normal. Era de fapt percepția mea despre normal prin prisma standardelor setate de mic copil.
M-am simțit mult timp ca un lup singuratic, deși trăiam într-o haită. Am avut momente când mă trezeam dimineața și mă gândeam “Doamne, de ce n-oi fi murit în noaptea asta, de ce mi-ai mai dat o zi?”. Mă durea carnea. Acum câțiva ani nu eram la fel de deschisă să vorbesc și nu am recunoscut că am depresie din cauza faptului că mă simțeam vinovată. Am devenit deschisă în urma depresiei prin care mi-am dat seama cine sunt cu adevărat. Am învățat nu numai să accept că pot să și greșesc, dar să mă și iubesc așa cum sunt.
De când am copii, mi-am dat seama că pentru ei vreau să fac lucruri. Am ajuns să mă prețuiesc și pe mine cât ii prețuiesc pe ei. Înainte de copii m-am gândit la sinucidere. După copii, însă, nu. Am luptat de dragul copiilor, dar acum mi-am dat seama că și eu meritam și trebuia să lupt și de dragul meu.
Am stiut că sunt singura persoană care mă poate scoate din această stare așa că am început să lucrez cu mine. Pur și simplu m-am tras singură de jos. Încă sunt momente în care simt că urmează o perioadă, dar nu mai rămân în ea. E un flux de energie pe care îl accept, îl primesc, e al meu, mă pătrunde, dar trece și mă bucur că am primit o nouă zi.
Mi-am schimbat jobul, deși mulți mi-au spus că nu pot. Asta m-a făcut să lupt și mai mult și să pot. Odată ce m-am ridicat eu am văzut cum se ridică toți cei de lângă mine. Am renăscut de la 0.”